Bufenii, cunoscuți și sub numele de bufani, au reprezentat valurile de olteni care s-au stabilit în Banat începând cu perioada 1641-1646, pe vremea ocupației otomane, și până în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Bănățenii îi mai numeau și „bribeți”, în timp ce oltenii își spuneau „țereni”, referindu-se la originea lor din Țara Românească.
Strămutarea acestora a avut mai multe cauze: vremuri grele în Oltenia, nevoia de forță de muncă în Banat, dar și deciziile austriecilor din perioada 1718-1739, când Oltenia s-a aflat sub administrația lor. Autoritățile habsburgice au transferat mii de familii pentru a lucra în exploatările miniere și forestiere.
Potrivit istoricului Nicolae Tincu Velia, în intervalul 1641-1646 au venit aproximativ 13.000 de olteni. Aceștia s-au stabilit în zone apropiate de păduri și mine, precum Sasca Română, pe malul râului Nera. În conscripția realizată de venețianul Luigi Marsigli în 1690, satul apare cu 28 de case locuite de valahi, considerată prima așezare oltenească din Banat.
Un nou val important de migrație a avut loc între 1730-1734, când țărani din jurul Craiovei, Slatinei și Polovragilor s-au stabilit temporar în Giarmata și Vinga, iar apoi definitiv în Comloșu Mare – considerată prima localitate oltenească din Banat.
Documentele vremii arată că așezările se împărțeau adesea între „români neaoși” și „munteni” (bufeni), cum s-a întâmplat la Boldur, unde satul era divizat în două districte distincte.
În 1736, Vasile Diaconu, cărturar și pictor la Mănăstirea Tismana, a condus un alt grup de familii din Mehedinți și Gorj către Banat, acestea stabilindu-se în localități precum Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Oravița, Dognecea sau Cărbunari.
Între 1750-1770, autoritățile au adus încă 3.000-5.000 de familii din Oltenia și Muntenia, în special cărbunari, lemnari și cărăuși. În decursul unui secol, fenomenul a continuat cu intensități variabile, bufenii stabilindu-se în județele actuale Timiș și Caraș-Severin, dar și în Banatul sârbesc.
Figuri importante, precum omul politic Coriolan Brediceanu, își aveau originea în aceste familii de bufeni, care au modelat identitatea culturală și economică a Banatului.
