Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis transmiterea sesizării către CCR, argumentând că legea contravine a numeroase decizii obligatorii și afectează independența justiției.
„Judecătorii Instanței supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”, a transmis ICCJ într-un comunicat.
Instanța supremă susține că actul normativ contravine „nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii” ale CCR și încalcă principii fundamentale precum statul de drept, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și egalitatea de tratament. De asemenea, ICCJ reclamă lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii și depășirea condițiilor constituționale pentru asumarea răspunderii guvernamentale.
Premierul Ilie Bolojan a apărat însă reforma, afirmând că „magistrații ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie depășește 24.000 de lei, multe dintre acestea ajungând la 35.000-40.000 de lei pentru funcțiile de conducere”.
Potrivit acestuia, noua lege introduce o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani, cu o vechime de minimum 35 de ani. Totodată, cuantumul pensiei a fost plafonat la 70% din ultimul venit net, față de 100% cât era anterior.
