Comisia Europeană a concluzionat că România nu a implementat măsuri eficiente pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice și deficitul bugetar excesiv, recomandând Consiliului Uniunii Europene adoptarea unei decizii oficiale în acest sens. Potrivit raportului publicat miercuri, creșterea cheltuielilor nete ale României depășește semnificativ plafonul stabilit de traiectoria corectivă, ceea ce compromite obiectivul de reducere a deficitului până în 2030.
Executivul comunitar avertizează că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. În 2024, deficitul fiscal și cel de cont curent s-au accentuat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat. Majorările salariale și de pensii din sectorul public au alimentat consumul intern și au contribuit la creșterea deficitului extern.
Comisia subliniază că mixul de finanțare externă, anterior susținut de fonduri europene și investiții străine directe consistente, a devenit mai vulnerabil. Pentru anii 2025 și 2026, sunt anticipate doar reduceri marginale ale deficitelor guvernamentale și externe, într-un context marcat de inflație persistentă, incertitudine politică și riscuri de percepție negativă din partea investitorilor.
Deficitul public este estimat la 9,3% din PIB în 2024 și 8,6% în 2025, iar datoria publică a crescut cu peste zece puncte procentuale față de 2021. Comisia consideră că, în lipsa unor reforme fiscale și structurale semnificative, România va rămâne vulnerabilă la șocuri externe și la schimbări în sentimentul piețelor financiare.
Pentru corectarea traiectoriei actuale, Comisia recomandă implementarea unui plan fiscal-structural pe termen mediu, înăsprirea politicii fiscale și accelerarea reformelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv componenta REPowerEU. De asemenea, este necesară utilizarea eficientă a instrumentelor UE, precum InvestEU și Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa, în vederea creșterii competitivității economice.
Raportul subliniază și importanța îmbunătățirii calității administrației publice, prin consultări transparente, evaluări de impact riguroase și simplificarea procedurilor administrative. Comisia cere și prioritizarea investițiilor în infrastructura publică și stimularea capitalului privat pentru o dezvoltare economică durabilă.
În sectorul energetic, CE recomandă reducerea dependenței de combustibilii fosili prin promovarea energiei regenerabile, consolidarea rețelelor electrice și sprijinirea reformelor care reduc riscurile pentru investițiile în energie curată. Totodată, subvențiile pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii ar trebui eliminate treptat, iar economiile obținute redirecționate spre reducerea deficitului public.
