Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza privind creșterea economică a României pentru anul 2025, estimând o avansare a PIB-ului de doar 1,4%, față de nivelul anterior de 2,5%. Estimarea apare în previziunile economice de primăvară, publicate luni de Executivul comunitar.
Pentru anul 2026, Comisia estimează o accelerare moderată a creșterii economice, până la 2,2%, susținută de construcții, agricultură și servicii, dar în continuare sub potențial.
Totodată, raportul atrage atenția asupra nivelului ridicat al deficitului bugetar, care, în absența unor noi măsuri fiscale, va rămâne la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026. Aceste valori sunt semnificativ peste limita de 3% prevăzută de regulile fiscale europene. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, în contextul majorărilor de pensii și salarii din sectorul public.
Datoria publică este estimată să crească la 59,4% din PIB în 2025 și la 63,3% în 2026, apropiindu-se de plafonul de 60% stabilit de Pactul de Stabilitate și Creștere.
Inflația ar urma să se reducă lent, ajungând la 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026, în timp ce rata șomajului va continua să scadă ușor, spre 5,2% în 2026. Deși vânzările cu amănuntul și consumul privat sunt afectate de venituri restrânse și inflație, formarea brută de capital fix se redresează, sprijinită de investițiile în infrastructură și fonduri europene.
Deficitul de cont curent este estimat la 7,9% din PIB în 2025 și 7% în 2026, în scădere față de 2024, dar în continuare la un nivel ridicat. Comisia subliniază că incertitudinile fiscale și politice interne, precum și contextul economic global fragil, rămân factori de risc majori pentru economie.
Pe fondul acestor provocări, Comisia recomandă implementarea consecventă a măsurilor de consolidare fiscală și reformele structurale asumate în cadrul PNRR, în special în zona impozitării și a eficienței cheltuielilor publice.
