Cecilia Brăneanu s-a născut la Câineni, Vâlcea, în data de 14 martie 1879. A fost crescută de bunicii materni, care îi dau numele lor, Cuțescu. Cecilia Cuțescu se mută cu bunicii la București, unde va urma cursurile Școlii de Fete. A dovedit o abilitate nativă pentru pictură.
În 1897 a început să studieze pictura la Munchen. După doi ani, a ajuns la Paris, unde a devenit pictor consacrat cu expoziții apreciate. În 1903 s-a căsătorit cu Romeo Kunzer, violonist, cei doi având un fiu Romulus. În 1906, picturile Ceciliei au fost expuse alături de lucrări ale sculptorului Constantin Brâncuși.
În același an, Cecilia și fiul ei au revenit la București. În 1909, ea s-a căsătorit cu sculptorul Fritz Storck, care i-a adoptat și fiul, devenit și el un pictor important. Cei doi au mai avut două fiice Gabriela și Cecilia. Artista s-a dedicat studiului artelor monumetale și decorațiunilor murale.
Anul 1916 îi aduce promovarea pe postul de profesor de arte decorative la academia de Belle Arte din București, înregistrând o premieră europeană, prima profesoară universitară din Europa în sfera Artelor.
În București, pe Strada Vasile Alecsandri, nr.16, cei doi construiesc o casă impunătoare decorată de Cecilia, devenită ”Casa Storck”, unde Cecilia va amenaja un atelier de creație.
Talentul său i-a permis să realizeze picturi monumentale în Sala Tronului a Palatului Regal, Holul de Onoare al Băncii Marmorosch-Blank, Aula Magna de la A.S.E. S-a implicat în acțiuni de promovare a femeii.
După 1944, operele celor doi soți au fost declarate de ”utilitate publică”, iar locuința familiei a devenit muzeu public, soții primind dreptul de a locui și a veghea la dezvoltarea muzeului.
Cecilia Cuțescu Storck a decedat în 1969, la Buucrești.
