Sarmiza Cretzianu s-a născut în Turnu Severin, în data de 20 februarie 1905. Fratele ei, Corneliu Rădulescu, a fost unul dintre cei mai importanți avocați ai orașului Turnu Severin și ai județului Mehedinți. Sarmiza Cretzianu, asemeni fetelor cu acceași condiție socială, a urmat o școală particulară pentru fete.
Debutul său editorial s-a petrecut relativ târziu, în 1947, când autoarea avea deja 42 de ani. Sarmiza Cretzianu a scris volumul de nuvele ”De pe Valea Motrului”. În acest volum ea evocă situația boierimii românești în prima parte a secolului al XIX-lea, în perioada finală a regimului fanariot. Anul 1947 este considerat ca an de debut, deoarece atunci este consemnată o recenzie a volumului, mai precis luna aprilie 1947, în paginile revistei ”Ramuri” din Craiova, semnată de către istoricul Constantin D. Ionescu, originar tot din Mehedinți.
Sarmiza Cretzianu a fost un autor deosebit, pentru că a reușit să scrie despre boieri, în contextul în care România intrase în perioada regimului comunist. Era ultimul an de domnie al Regelui Mihai, care a abdicat la 30 decembrie 1947, proclamându-se Republica Populară Română.
Ea a reușit să se impună prin reliefarea trăsăturilor patriotice ale ”boierului de neam”, român, care lupta împotriva regimului retrograd fanariot. Glogovenii, Băbenii sunt familii boierești tradiționale din zona Mehedinților, angrenate în lupta pentru propășire națională. Practic, Sarmiza Cretzianu se înscrie pe linia deschisă de Nicolae Filimon, cu romanul ”Ciocoii vechi și noi”, care critica decăderea societății românești în epoca fanariotă. În plin secol XX, doar lucrările de istorie au scos la lumină adevărurile începutului secolului al XIX-lea, de aceea Sarmiza Cretzianu a creat o operă literară deosebit de valoroasă prin tehnica de abordare și prin conținut. Ea evocă fapte, acțiuni, chiar dacă nu eroice și cunoscute de către posteritate, dar pline de învățăminte, demne de luat în seamă. Critica literară a reliefat faptul că Sarmiza Cretzianu, prin opera sa literară, de rememorare a familiilor boierești din zona Motrului valorifică informații provenite din surse primare, cu date, nume, pe care specialiștii le pot căuta apoi printre documentele arhivelor. Mult timp, viața politică, economică și socială românească a consemnta existența elitei boierești din Gorj, Mehedinți, care numără reprezentanți atât în rândul marii boierimi cât și a micii boierimi.
22 de ani mai târziu, în 1969, Sarmiza Cretzianu semna alte două lucrări. În colaborare cu Radu Cretzianu a scris Culele din România, lucrare de istorie. În luna noiembrie 1969, a apărut în ”Viața românească” povestirea ”Taina, fuga și moartea lui Țepeluș Voievod”.
Sarmiza Cretzianu a decedat în anul 1978.
În 1984, postum, i-a fost publicat volumul ”Cronica Stăicului”, ”Cuvântul înainte” fiind semnat de Șerban Cioculescu, tot mehedințean de origine, un mare critic literar.
