joi, 22 februarie, 2024

Oltenia – Quinta Royală!

Noutati

Oltenia este regiunea din Sud-Vestul României care are cinci județe, Mehedinți, Dolj, Gorj, Vâlcea și Olt, mergând de la Apus spre Răsărit.

            Județul Mehedinți are un nume atestat de la localitatea Ad Mediam/Mehadia. Este posibil ca în vremuri de restriște, „mehedințenii” să se fi stabilit aici. Zona a avut o locuire neîntreruptă din perioada dacică. Undeva în zona așezării cetății dacice Drubetis, se va întemeia castrul de la Drobeta. În Evul Mediu, aici va fi Banatul Severinului, nume dat de la Turnul lui Sever, pentru faptul că Septimius Severus a transformat orașul în colonia Drobeta.

            Cetatea medievală va fi arsă la 1526, iar locuitorii se vor așeza la Cerneți. Județul Mehedinți este atestat în secolele XIV-XV.

            La Vodița, Nicodim, un aromân venit din Ohrida, din Balcani, după ce trecuse Dunărea pe rasa lui călugărească, a crezut că e locul arătat în vis să întemeize o mânăstire. Dumnezeu îl va îndruma spre Gorj, la Tismana.

            Se spune că o minune a lui a făcut ca la Ponoarele să fie acel „Pod al lui Dumnezeu”, singurul pod natural deschis circulației rutiere din Europa.

            De la Drobeta, plecau căi de comunicație spre Sarmisegetusa, prin Gorj, spre Hunedoara.

            Gura Motrului, unde odihnește ilunimistul Eufrosin Poteca, Vodița și Sfânta Ana, mânăstirea ctitorită pe Dealul Moșului la Orșova, de jurnalistul interbelic Pamfil Șeicaru, Mraconia, Strehaia sunt mânăstiri orotodoxe care încântă sufletele credincioșilor.

            De la Severin, Bănia a migrat spre Strehaia, centru politic al viitorilor Craiovești care apoi au ales Craiova, atestată documentar la 1 iunie 1475.

            Filiașul și Calafatul, așezări doljene au fost la început părți ale Isprăvniciei Mehedinților.

            Ispravnicul Farfara a fost tatăl Zincăi Farfara, soția boierului luminat Dinicu Golescu, mama și mătușa unui întreg guvern, pentru că nu mai puțin de patru fii ai ei și nepotul de frate al soțului aveau să aibă principalele demnități ministeriale în perioada 1848-1878.

            Noul Severin s-a întemeiat la 23 aprilie 1833, prin acceptul guvernatorului rus Pavel Kisselef (1829-1834) al Principatelor Române.

            Mehedințiul are și alte așezări înfloritoare. La Șimian, a fost o încercare de strămutare a insulei Ada Kaleh, pe ostrovul de acolo, încercare abandonată în anii 80.

            Vânju Mare, Vânjuleț, locul de naștere al filantropului Teodor Costescu, Hinova sunt așezări care atrag turiștii ca un magnet.

            La Cerneți, Tudor Vladimirescu a avut o culă și o reședință oficială.

            Spre Gorj, la Ponoare, pe la Zegujani vei vedea mori de apă, cu piatră, cum rar se mai găsesc azi în lume. Spre Plaiul Cloșanilor, se poate merge spre Ardeal dar și spre Gorj.

Gorjul este alături de Vâlcea, printre primele județe românești atestate. O parte din Dolj și o parte din Gorj făceau parte din Jales, județ care cuprindea parțial voievodatul lui Litovoi, cnezatul lui Ioan, atestate în Diploma Ioaniților din 2 iunie 1247.

            Gorjul are centre înfloritoare precum Târgu Jiu,  Motru, Rovinari, Turceni, Novaci, face parte din Athosul românesc, prin Mânăstirea Tismana, Mânăstirea Polovragi o perlă a monahismului, fondată de Nicodim cel Sfințit cel care întemeiase anterior Vodița.

            Vladimirii Gorjului l-au plămădit pe Tudor Vladimirescu, asasinat mișelește în noaptea de 27/28 mai 1821, de aici s-au ridicat nume mari precum Constantin Brâncuși de la Peștișani-Hobița, autorul Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu.

            La Țânțăreni, Tudor Vladimirescu și-a fondat celebra lui tabără, iar la Florești, nu departe de Țânțăreni, Mihail Eminescu a fost găzduit în 1878, aici, în pădurile seculare având inspirația bătăliei de la Rovine pe care o redă în Scrisoarea III.

            Aici, ca și în Mehedinți, Vâlcea și Dolj, se întâlnesc acele locuințe  fortificate, numite cule, care imită turnurile de veghe ale castrelor romane.

            Pe Valea Jiului, deschisă complet traficului feroviar din 1958, pe un spectaculos defileu se putea ajunge la Sarmisegetusa în Antichitate.

            Gorjul înseamnă Jiul de Munte, este un județ spectaculos, bogat, fascinant.

            Drumuri romane, castre,  stațiuni precum Săcelu, cunoscută încă de pe vremea romanilor, descoperiri arheologice precum cele de la Turburea Spahii sunt elocvente și atrag turiștii.

            Gorjul este locul eroilor, Ecaterina Teodoroiu fiind cea mai celebră gorjeancă din lume, venită pe lume la Vădeni.  Gorjean prin adopție a fost și generalul Titus Gârbea, atașatul militar al României în Germania până în 1944, care în tinerețe a dus la Paris documentele referitoare la drepturile românilor din Ardeal și la drepturile istorice ale României asupra Transilvaniei.

            Marele actor Horațiu Mălăele este de asemenea un fiu al Gorjului. Gorjul are și un admirabil muzeu țărănesc la Curtișoara.

           Din Gorj, se ajunge rutier în Vâlcea, parte a Athosului românesc. Ținutul lupilor (Vulk/Vîlk) cuprinde Mânăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân, Schitul Dobrușa, Mânăstirea Turnu, Mânăstirea Arnota, ctitorită de  Matei Basarab, Mânăstirea Bistrița, ctitorită de Constantin Brâncoveanu, Mânăstirea Hurezi, ctitoria acestui mare domnitor, care, la Craiova, ținea cel mai mare han construit în veacul al XVII-lea în Oltenia.

            Mai este și faimoasa Mânăstire Frăsinei, întemeiată de Sfântul Calinic pe blestem athonit, alături de Schitul Mamu.

            La Măldărești, sunt mai multe cule, precum cea pe care a recondiționat-o un alt fiu adoptiv al Olteniei, IG Duca, faimos politician liberal, fiul lui Gheorghe Duca, inginerul de geniu care a vegheat la dotarea României cu drumuri de fier și care a reformat din temelii Politehnica din București, pe atunci Școala de Mine, Poduri și Șosele.

            Trovanții de la Costești sunt minuni ale naturii. Vâlcea este un centru minier, de exploatare a lemnului, de producție a fructelor, fânului, vinului, legumelor, de producție a pieselor auto.

            Oltul străjuia drumul roman, amintit pe Tabula Peutingeriana ca de altfel toate drumurile Olteniei Romane. Pe Valea Oltului, a înaintat o coloană romană spre Sarmisegetusa.

            Salba de stațiuni balneare de la Călimănești-Căciulata, ceramica de Horezu sunt atracțiile vâlcene.

            Vâlcea are orașe ca Râmnicu Vâlcea, Berbești-Alunu, Horezu, Drăgășani,  locul legendarelor podgorii și locul nașterii scriitorului Gib Mihăescu.

            Coborâm pe Valea Oltului și ajungem în străvechiul Romanați, care alături de partea de peste Olt, alcătuiește județul Olt.

            Caracal, Slatina, Balș, Scornicești, Piatra Olt, Corabia sunt orașele județului. Mânăstirea Căluiu, Mânăstirea Brâncoveni, castrele romane de la Celei-Corabia (Sucidava), Reșca (Romula), Slăveni sunt atracții turistice.

            La Grojdibodu s-a găsit o diplomă militară romană care atesta împământenirea unui veteran romam, sare luptase sub conducerea lui Plautius Cesianus, mitic fondator al neamului Cezienilor, amintiți azi de localitățile Jianca și Cezieni.

            Din Titulești, Romanați era originară familia marelui diplomat Nicolae Titulescu.

            Din Caracal, era Dincă Bălșeanu, sergentul care, la 13 septembrie 1848, pe Dealul Spirii a împușcat calul comandantului turc venit să înăbușe revoluția și pe locțiitorul acestuia.

            Iazurile cu pește de la Celeiu sunt amintite de asemena îm Diploma Cavalerilor Ioaniți ca și cnezatul lui Farcaș.

            Oltul avea fabrici de osii, boghiuri, pompe auto, vagoane, piese de fontă, mașini agricole, unele din ele mergând și azi.

            La limita dintre Dolj și Romanați, ajungem la Cacaleți, Castranova de azi. De aici, era originar maiorul pandur Cacalețeanu, a cărui casă era în Craiova, undeva pe Unirii în jos aproape de Casa Armatei.

            Acest maior, văzând asasinarea domnului Tudor a ascuns steagul lui în nădragi și l-a păstrat cu sfințenie până la cucerirea independenței când i l-a încredințat principelui Carol I al României.

            Doljul este locul unde se află Bănia Craiovei. Alături de Filiași, Calafat, Segarcea, Dăbuleni, Bechet, Craiova este orașul celor 1000 de palate. Casele-palat Michail, Vorvoreanu, Pleșia, Sinnna, Romanescu, Glogoveanu, sediul Universității, al Teatrului Național al celei de-a doua școli a Țării Românești, actualul Colegiu Carol I, al școlii Obedeanu unde a învățat carte Tudor din Vladimiri sunt atracții turistice.

            La Geormane, la Malu Mare, la Preajba sunt azi locuri turistice. Craiova este cel mai mare centru cultural, industrial și economic dintre Timișoara și București.

            Domeniile Coroanei de la Segarcea fac trimitere la unele dintre cele mai fine vinuri din viticultura și vinificația românească.

            Craiova este sediul Băniei de unde s-a ridicat întâiul unificator Mihai Viteazul care la 27 mai 1600 se intitula domn al celor trei Țări Române, „pohta ce-a pohtit”.

            Oltenia este așadar o „quintă royală” este cea mai unită regiune istorică a României, care te îmbie ca turist să o vizitezi și ca localnic să nu o părăsești vreodată!

Articol furnizat de Florian Olteanu – profesor de istorie.

(P)

Alte articole

- Publicitate -

Farmaciile Dr.Max

Ortodont
Servicii deratizare, Dezinsectie, Dezinfectie
ITexclusiv.ro

Vadrexim - Anvelope de calitate!

Comunicate de presa