Criza politică din Franța se adâncește, după ce lidera deputaților stângii radicale din partidul La France insoumise (LFI), Mathilde Panot, a anunțat joi că formațiunea sa va depune moțiuni de cenzură împotriva oricărui premier care nu provine din alianța de stânga Noul Front Popular (NFP). Declarația vizează inclusiv pe Bernard Cazeneuve, politician de centru-stânga frecvent vehiculat ca posibil viitor premier, dar care nu este afiliat alianței NFP.
Acest avertisment survine în contextul în care miercuri, pentru prima dată din 1962, parlamentarii francezi au votat pentru demiterea guvernului minoritar condus de Michel Barnier, la doar trei luni de la preluarea mandatului. Moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului a fost inițiată de alianța de stânga, dar susținută și de Adunarea Națională (RN), partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen.
Criză economică și politică
Franța se confruntă cu dificultăți economice majore, inclusiv un deficit bugetar semnificativ care afectează obligațiunile și acțiunile franceze, precum și creșterea costurilor de împrumut. În discursul său de miercuri, înainte de demitere, Michel Barnier a evidențiat că Franța cheltuiește 60 de miliarde de euro anual doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, mai mult decât pentru apărare sau învățământ superior.
După prăbușirea guvernului german luna trecută, doi dintre cei mai importanți actori ai Uniunii Europene se confruntă cu impasuri politice cauzate de crize interne, subliniind fragilitatea actuală a stabilității politice europene.
Președintele Emmanuel Macron urmează să susțină un discurs joi seara, oferind detalii despre direcția viitoare a țării.
