România se confruntă cu un risc major de pierdere a unei sume estimate la 7,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul în care Comisia Europeană a impus condiții ferme privind progresul fizic al investițiilor, avertizează fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Potrivit acestuia, negocierile informale cu Comisia Europeană s-au încheiat recent, dar au scos la iveală vulnerabilități semnificative în ceea ce privește implementarea angajamentelor asumate de România. Principalele criterii impun ca investițiile rămase în PNRR să aibă un progres fizic de minimum 50% până la 31 august 2026, în caz contrar existând riscul pierderii finanțării europene.
Investițiile cele mai afectate de acest risc sunt din domenii strategice: sănătate (920 mil. euro), mediu (2,29 mld. euro), educație (728 mil. euro), eficiență energetică (1,02 mld. euro), infrastructură de transport (1,98 mld. euro) și digitalizarea IMM-urilor (728 mil. euro).
„Această rigiditate vine pe fondul unei situații fiscale fragile și a implementării lente a proiectelor”, a transmis Boloș, subliniind că multe investiții importante riscă să fie abandonate sau acoperite din bugetul de stat ori din fonduri de coeziune.
Cererea de plată nr. 4, care include reforme esențiale precum noua lege a salarizării, reforma fiscală, Codul Urbanistic și Codul Silvic, nu poate fi transmisă Comisiei până la finalizarea renegocierii PNRR. Fostul ministru a precizat că această cerere este considerată „piatra de temelie” a planului și esențială pentru accesarea restului de fonduri.
La un an de la termenul final de implementare, România a încasat doar 10,7 miliarde euro din PNRR, în timp ce plățile către beneficiari se ridică la 8,23 miliarde euro. Cu toate acestea, contractele semnate însumează 46,9 miliarde euro, cu 26,9 miliarde euro în pericol de a rămâne fără finanțare clară.
Boloș avertizează că salvarea planului depinde de accelerarea implementării, asumarea deciziilor guvernamentale și identificarea de surse alternative pentru investițiile rămase. „România mai poate salva ceva din acest plan, dar e nevoie de transparență, responsabilitate și acțiune rapidă”, a conchis el.
